reedita

See also: reeditá and réédita

Catalan

Verb

reedita

  1. inflection of reeditar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French rééditer.

Verb

a reedita (third-person singular present reeditează, past participle reeditat) 1st conj.

  1. to re-edit

Conjugation
    conjugation of reedita (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a reedita
gerund reeditând
past participle reeditat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present reeditez reeditezi reeditează reedităm reeditați reeditează
imperfect reeditam reeditai reedita reeditam reeditați reeditau
simple perfect reeditai reeditași reedită reeditarăm reeditarăți reeditară
pluperfect reeditasem reeditaseși reeditase reeditaserăm reeditaserăți reeditaseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să reeditez să reeditezi să reediteze să reedităm să reeditați să reediteze
imperative — tu — — voi —
affirmative reeditează reeditați
negative nu reedita nu reeditați

Spanish

Verb

reedita

  1. inflection of reeditar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.