iubeț

See also: iubet

Romanian

Etymology

From iubi +‎ -eț.

Adjective

iubeț m or n (feminine singular iubeață, masculine plural iubeți, feminine and neuter plural iubețe)

  1. loving, passionate

Declension
Declension of iubeț
singular plural
masculine neuter feminine masculine neuter feminine
nominative/
accusative 		indefinite iubeț iubeață iubeți iubețe
definite iubețul iubeața iubeții iubețele
genitive/
dative 		indefinite iubeț iubețe iubeți iubețe
definite iubețului iubeței iubeților iubețelor

Noun

iubeț m (plural iubeți)

  1. loving or passionate person

Declension
Declension of iubeț
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (un) iubeț iubețul (niște) iubeți iubeții
genitive/dative (unui) iubeț iubețului (unor) iubeți iubeților
vocative iubețule iubeților
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.