ignora

See also: ignorá and ignorà

Catalan

Verb

ignora

  1. inflection of ignorar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

French

Pronunciation
  • Audio(file)

Verb

ignora

  1. third-person singular past historic of ignorer

Anagrams

Galician

Verb

ignora

  1. inflection of ignorar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Interlingua

Verb

ignora

  1. present of ignorar
  2. imperative of ignorar

Italian

Verb

ignora

  1. inflection of ignorare:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Anagrams

Latin

Verb

ignōrā

  1. second-person singular present active imperative of ignōrō

Portuguese

Verb

ignora

  1. inflection of ignorar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French ignorer, from Latin ignorare.

Pronunciation
  • IPA(key): /iɡ.noˈra/

Verb

a ignora (third-person singular present ignoră or (nonstandard) ignorează, past participle ignorat) 1st conj.

  1. to ignore

Conjugation
Conjugation 1
    conjugation of ignora (first conjugation, no infix)
infinitive a ignora
gerund ignorând
past participle ignorat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present ignor ignori ignoră ignorăm ignorați ignoră
imperfect ignoram ignorai ignora ignoram ignorați ignorau
simple perfect ignorai ignorași ignoră ignorarăm ignorarăți ignorară
pluperfect ignorasem ignoraseși ignorase ignoraserăm ignoraserăți ignoraseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să ignor să ignori să ignore să ignorăm să ignorați să ignore
imperative — tu — — voi —
affirmative ignoră ignorați
negative nu ignora nu ignorați
Conjugation 2 (nonstandard)
    conjugation of ignora (first conjugation, -ez- infix)
infinitive a ignora
gerund ignorând
past participle ignorat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present ignorez ignorezi ignorează ignorăm ignorați ignorează
imperfect ignoram ignorai ignora ignoram ignorați ignorau
simple perfect ignorai ignorași ignoră ignorarăm ignorarăți ignorară
pluperfect ignorasem ignoraseși ignorase ignoraserăm ignoraserăți ignoraseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să ignorez să ignorezi să ignoreze să ignorăm să ignorați să ignoreze
imperative — tu — — voi —
affirmative ignorează ignorați
negative nu ignora nu ignorați

Spanish

Verb

ignora

  1. inflection of ignorar:
    1. third-person singular present indicative
    2. second-person singular imperative
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.