curenta
Romanian
Etymology
From curent.
Verb
a curenta (third-person singular present curentează, past participle curentat) 1st conj.
- to electrocute
Conjugation
conjugation of curenta (first conjugation, no infix)
infinitive | a curenta | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | curentând | ||||||
past participle | curentat | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | curent | curenți | curentă | curentăm | curentați | curentă | |
imperfect | curentam | curentai | curenta | curentam | curentați | curentau | |
simple perfect | curentai | curentași | curentă | curentarăm | curentarăți | curentară | |
pluperfect | curentasem | curentaseși | curentase | curentaserăm | curentaserăți | curentaseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să curent | să curenți | să curente | să curentăm | să curentați | să curente | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | curentă | curentați | |||||
negative | nu curenta | nu curentați |
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.